Brrr...iar am avut o scăpare, noroc cu elful care e mereu la post, m-a resuscitat la timp, îţi mulţumesc iar şi iar.
Sunt prea pretenţioasă şi perfecţionistă, de aia. Şi ce dacă am scris un post aiurea? Tocmai că am vrut, am zis pe faţă, pe spate, căzând. Cu bune, cu rele, murind. Şi pe urmă mă sperii de penibil, aşa mi-a fost vorba?
draga jane, ce ar fi sa venim fiecare cu nu stiu cate cereri, ca vrem insemnarile scurte/lungi/patrate/albastre bla bla
ReplyDeletepai?:) nu ne poti multumi pe toti si de fapt nici nu trebuie. scrie tu cum vrei, sa fii tu multumita (cat de cat, perfectionisto) si cine vrea si poate, citeste si se bucura, asa ca mine.
asa e. si multe povesti stau la coada la usa ta sa fie scrise.
ReplyDeletefetelor, fetelor...
ReplyDeleteuna din scenele mele preferate cu mister bean este cand isi face el un sandvis cu un peste viu, pe o banca din parc, si cum stranuta si ii sare sandvisul cat colo, si cum vecinul de banca ii ofera el un snack attack, ca el avea doua, si cum lui mister bean ii sare dopul (isi pusese dopul de la sticla in ureche ca nu avea unde altundeva sa-l puna cat mesterea la tartina aia a lui) de emotie...ei bine, asa ma simt si eu acum, ca-mi sare dopul din ureche de emotia ce ma cuprinde cand sunteti atat de supportive cu mine, va multumesc
:))))))))))))))
ReplyDelete