când am 25 de minute la dispoziţie, cum pot să scriu toată povestea pe care o am în cap?
chiar dacă cuvintele stau aliniate, doar start să le spun şi ţâşnesc uniform, chiar dacă, spun, tot nu se poate scrie Povestea în 23 de minute câte au mai rămas
pentru că ele, cuvintele, sunt parşive, dar nu mă supăr pe ele, chiar mă bucur că sunt aşa
cum se eliberează, trag în urma lor toată ideea în care s-au născut
împreună cu alte cuvinte de pe lângă ele, cu axoni şi dendrite din alte idei
şi aşa mă trezesc cu zeci de poveşti pe cap de la un singur cuvânt
şi cât timp am eu să aleg în 12 minute câte au mai rămas?
o să-mi jertfesc o noapte, o să fiu zombi a doua zi, dar trebuie măcar să pornesc
uite, aici au mai rămas trei minute, restul lumii unde-l înghesui?
stop
No comments:
Post a Comment