dimineaţa în parc soarele
apoi piaţa plină de culori
copiii ăştia cu testările lor, apoi mâncarea
prietenii
gândurile
aşteptarea
comicul lucrurilor
mersul cu metroul, mâncatul cu beţişoarele
seminţele-elicopter, uite una chiar acum, mică, şuie, vitezomană
aş putea să stau aici 2 ore să bat câmpii, cât timp e testul la română
dar vă iert (:
hai că trece, hai că trece :)
ReplyDeletetinem pumnii!
ReplyDeleteJane, asta e fericirea: soarele, culorile, copiii, asteptarea si tot ce ai enumerat mai sus. Imi place cum bati tu campii...
ReplyDeletea trecut! :D
ReplyDelete(mama ei de completiva directa care de fapt era subiectiva, eh)
Aoleu... Îmi aduc aminte nenumăratele dileme gramaticale... Mi-au mâncat şi mie câţiva ani din viaţa!
ReplyDeleteNu-i bai, fata să fie sănătoasă şi să îşi păstreze moralul ridicat. Că mai sunt teste în viitor, câtă frunză şi iarbă...
hmmm... ou sont les neiges d'antant... mi-au placut si completivele, si subiectivele (dar mai ales obiectivele!)... si la ce mi-au folosit? daca le privesti ca pe sudoku, puzzles, teste de inteligenta, mda. totul se rezuma, de fapt, la comicul lucrurilor, pai nu?
ReplyDeletecomicul lucrurilor, always
ReplyDeletematusa mea lingvista, tatal meu poetul, prietena mea poeta, toti mi-au spus acelasi lucru: "gramatica te poate face sa descoperi cat de frumoasa e o limba"; stiu ei ce stiu si-mi pare rau ca nu stiu si eu...doar intuiesc