despre război

nu ştiu cum se face, dar eu am amintiri din război
evident că n-am trăit niciun război, am avut o viaţă bună
dar ştiu foarte bine ce înseamnă războiul, iar fiecare imagine, documentară sau artistică, îmi este aproape insuportabilă din cauza amintirilor

umilinţă, deportare, mutilare, nedreptate, siluire, distrugere, ură, frică, durere, înfometare, disperare, neputinţă, despărţire, moarte

am citit şi am văzut un minim de istorii despre război, nu sunt deloc fan, doar ce m-a lovit pe nepregătite
dar am simţit durerea aceea la nivel global, şi o simt

doar puţin să las să se destrame ceaţa cu care mă apăr  ... câte dureri sunt pe lume acum, chiar acum?
starea mea de bine, viaţa mea bună este plătită cumva şi de ei, de oamenii care suferă acum, care sunt în război chiar acum?
nu numai de cei care au fost?

mă gândesc la o karmă de tip orizontal, nu vertical / succesiv în propria viaţă

orizontal în timp, simultan, când cei care trăiesc în acelaşi timp cu mine îmi plătesc pe loc greşelile
eu mint ei sunt nedreptăţiţi, eu fur ei sunt deportaţi, eu rănesc ei sunt înfometaţi

de ce n-ar fi aşa? suntem părţi ale aceluiaşi organism care trebuie să-şi păstreze cumva homeostazia

şi dacă ar fi aşa, atunci amintirile mele ar avea sens, amintirile mele n-ar mai fi amintiri, ar fi ceea ce mi se întâmplă acum, doar că în altă parte a pământului

aşa cum eu sunt o parte a lumii, aşa şi asta e doar o parte a adevărului