vreau nu vreau, nu-i după mine, mă ia uşor, pe ocolite, mă învârte în faţa oglinzii, mă obligă să mă uit: asta eşti tu, ce părere ai?
păi, ce pot să mai zic, dacă mă obligi să deschid ochii, te văd pe tine cum îmi acoperi goliciunea
nu ţi-o acopăr, ţi-o pun în valoare
n-ar fi mai simplu să nu exişti? ştiu, nu sunt pregătită să văd realitatea, să-mi văd inima, muşchii, stomacul...inima... dar inima...
nu mai rânji!
he, he, acuma vezi ce eşti de fapt?
tare-mi place cum arata viata ta, chiar daca aici i-ai pus doar o infatisare ... spectrala. sa te intreb la ce designer ti-ai facut-o? :D
ReplyDeletenu-ti pot spune cat de mult ma bucur ca ai dat liber palavragelilor pe aici. that's how springs come!
(:
ReplyDeletepalavrageli...as vrea eu sa am talentul asta...
am dat liber ca mi-era dor sa-mi aud prietenii (:
m-am cam pustnicit in winteru' asta