cuvinte mici (23) înger (4) jurnal 2010 (77) jurnal 2011 (64) jurnal 2012 (20) mtc (1) pâine (8)

Saturday 6 August 2011

Anastasia

Ceea ce se întâmplă acum (mă rog, în ultimii zeci de ani), este apariţia unui nou curent. 
Dar nu cred că va rămâne doar un curent. Sper că nu.
E vorba de nevoia pe care o simt oamenii de a se retrage pe pământul propriu.
Aşa cum zice şi earthwalker.
Nu contează cât de pregătiţi sunt pentru asta, cei mai sensibili sunt deja prinşi în curentul mai puternic decât ei.
Încearcă să-şi explice pornirile cât mai ştiinţific sau din contră emoţional (de pe la minutul 41, al treilea documentar), dar adevărul este că există o sursă unică a acestei tendinţe, există cineva care dirijează şi care are grijă de viteza şi sensul acestei transformări (la fel cum şi toate celelalte epoci ale omenirii au fost cultivate din umbră).

8 comments:

  1. 200 de sate! iurta! ce frumos. poate incepe si la noi cu adevărat.

    ReplyDelete
  2. @ earthwalker si toti cei care blameaza suburbiile si masinile americane

    de criticat e simplu: te uiti, constati si critici. de inteles, numai daca esti interesat sa te bagi in istoria urbana si sociala (si chiar si de alte multe feluri) a Americii. distantele pe continentul asta sunt imense. nu te impiedica nimeni sa te duci cu bicicleta la serviciu, numa' ca in cele mai multe cazuri iti ia cam juma de zi dus, juma intors (ca sa reusesti, tre' sa fii un fel de campion la turu' Frantei, si chiar si-asa, crapi in citiva ani de la atita dopaj); cu masina scapi la o ora si ceva dus, la fel la intors. de cele mai multe ori maninci si bei cafeaua in masina.
    in Europa nu exista asa distante.
    suburbiile americane/canadiene sunt un fenomen nascut din dorinta englezului de rind care, emigrind, a vrut sa ajunga la statutul englezului aristocrat care avea si casa la tara si una la oras. restul natiilor s-au luat dupa englezii veniti primii. asadar, americanu' rezultat, cum e el mai practic, si-a zis: n-ar strica o casa mare si buna la jumatea drumului. suburbiile insa tot un soi de urbanism sunt, din pacate. asta-i foarte pe scurt si sunt multe alte motive. nu chiar pe ultimul loc ar fi, de ex, raspunsul american la razboiul cel rece. lista bibliografica lunga si povestea completa si mai lunga. deh.
    oricum, nu mai comparati Europa cu America si nici vice versa. in afara capitalismului ca sistem lucrativ comun, nu prea exista termeni de comparatie. ha, nici macar capitalismul nu-i la fel. pe bune.

    ReplyDelete
  3. ok, am fost prea obscura, mea culpa

    fratilor: aflati ce puteti despre Anastasia, e ceva ce nu se incadreaza in niciun scenariu spiritual (crestinism, budism, samanism etc, conspiratii mondiale etc) intalnit pana acum
    merita

    ReplyDelete
  4. soro,
    nu gasesc nimic despre Anastasia ta, ca nici nu stiu ce sa caut. deci nu mai fii obscura si lumineaza-ne.

    ReplyDelete
  5. zee, vezi aici: http://corne1970.blogspot.com/2011/05/au-ales-salbaticia.html
    e acelasi lucru(sper); eu inca sunt departe de "Anastasia", vorba unei cliente: daca te duci de trei ori pe an in padure si odata iti rupi mana, iti cam moare tribul de foame(chestie intamplata acum 3 ani, noroc ca la oras gatesc cu gaz, nu cu lemne ca cei pe care am vrut sa ii ajut:))))

    ReplyDelete
  6. poti sa incerci sa scoti suburbia legitima, dar n-o sa o scoti sustenabila. sustenabilitatea era subiectul de inteles.

    ReplyDelete
  7. ce clienta? :D

    ReplyDelete
  8. una intalnita prea tarziu

    ReplyDelete